Primele femei medici din istoria Islamului

De-a lungul istoriei şi chiar încă din timpul profetului Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa), există exemple de femei musulmane care au avut contribuţii semnificative la îmbunătăţirea calităţii vieţii sociale şi economice ale societăţilor lor.

Ele au participat activ in management, educaţie, jurisprudenţa religioasă, medicină şi sănătate deoarece erau motivate de preocuparea lor pentru problemele oamenilor. Sharia (legea Islamică) cere musulmanilor sa aiba mare preocupare pentru societate, în toate sferele vieţii.

Astfel, de-a lungul istoriei islamice cautarea pentru cunoaşterea ştiinţifică a fost considerată ca un act de adorare. Odată cu sosirea Islamului femeile au avut sansa de a profesa medicina şi au putut trata atât femei, cat şi bărbaţi în special pe cîmpul de luptă.

Cu toate acestea, segregarea dntre bărbaţi şi femei a însemnat că femeile intrau puţin sau deloc în contact cu bărbaţii din afara familiei lor. Deci, de asistenţă medicală a femeilor musulmane se ocupau alte femei. Următoarele sunt câteva exemple de unele femei musulmane care au contribuit la avansarea de medicament.
Titlul de prima asistentă din Islam este acreditat lui Koaiba Bint Saad Al Aslamiyya. Dar au fost înregistrate si numele altor femei ca asistente medicale şi practicieni de medicina la începuturile Islamului:

- Nusayba Kaab Bint Al-Mazeneya, una dintre femeile musulmane care a oferit asistenţă medicală participantilor la bătălia de la Uhud (625 H),

- Umm Sinan Al-Islami (cunoscuta sub numele de Umm Imara), care a devenit musulmana şi a cerut permisiunea Profetului Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) de a merge cu razboinicii pentru a ingriji ranitii şi pentru a furniza apă celor însetaţi,

- Umm Matawe "Al-Aslamiyya, care s-a oferit sa fie o asistentă medicală în armata după deschiderea Khaybar,

- Umm Waraqa Bint Hareth, care a participat la colectarea Coranului şi a oferit servicii de asistenţă medicală participantilor la bătălia de la Badr.

Rufayda al-Aslamiyyah

Rufayda Bint Sa'ad, de asemenea, cunoscuta sub numele de Al-Rufayda Aslamiyyah, considerata prima asistentă din istoria islamică, a trait in timpul momentului Profetului Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa). Ea a îngrijit răniţii în bătălia de la Badr la 13 martie 624 H.

Rufayda a învăţat cele mai multe dintre cunostintele ei medicale prin asistarea tatălui ei, Saad Al Aslamy, care a fost un medic. Rufayda s-a devotat asistenţei medicale, a ingrijit bolnavi şi ea a devenit un expert vindecător. Ea a practicat aptitudinile ei în spitale de campanie, în cortul ei în timpul multor bătălii unde Profetul Muhammed (pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa) le spunea oamenilor sa să transporte victimele, astfel încât ea sa ii trateze.

Rufayda este descrisa ca fiind o femeie buna, o asistentă empatica şi un buna organizatoare. Cu aptitudinile sale medicale, ea a instruit alte femei să fie asistente medicale şi să lucreze în domeniul sănătăţii.

De asemenea, ea a lucrat ca si asistent social, contribuind la rezolvarea problemelor sociale asociate cu boala. În plus, ea a ajutat copiii neajutorati şi a avut grijă de orfani, handicapaţi şi de cei săraci


Al-Shifa bint Abduallah

Companioana Al-Shifa bint al Abduallah Qurashiyah Al-'Adawiyah a avut o prezenţă puternică în istoria islamica timpurie. Ea a fost una dintre femeile înţelepte din acea vreme fiind educată într-un moment de analfabetism.

Ea a fost implicata în administraţia publică şi calificata în medicină.

Numele ei real a fost Laila, cu toate acestea "Al-Shifa", care înseamnă "vindecare", este, parţial, derivat din profesia ei ca o asistentă şi medic. Al-Shifa folosit pentru a folosi un tratament preventiv impotriva muscaturilor de furnică.

Nusayba Bint al-Harith Ansari
Nusayba Bint Harith al-Ansari, de asemenea, numit ATIA Umm ", a avut grija de victime pe campurile de luptă şi le-a oferit apă, alimente şi prim ajutor. În plus, ea a realizat circumcizii

Femeile chirurgii în secolul 15 Turcia

Între aceste nume ale femeilor de la începutul istoriei islamice mai exista si alte femei care au practicat medicina. Puţine dintre acetea au fost înregistrate. Cu toate acestea, o anchetă serioasă în cărţile de istorie, scrieri de medicina si literatura de specialitate va oferi, cu siguranţă date precise despre viaţa şi realizările lor.

În secolul 15, un chirurg turc, Serefeddin Sabuncuoglu (1385-1468), autor al manualului de chirurgie Cerrahiyyetu'l-Haniyye, nu a ezitat să ilustreze detaliile unor proceduri obstetricale şi ginecologice si de asemenea a descris modul in care pacientii de sex feminin erau tratati.

Mai mult el a lucrat cu chirurgi de sex feminin, în timp ce colegii sai de sex masculin din Occident s-au aratat impotriva vindecătorilor de sex feminin.
Chirurgii femei în Anatolia, în general, efectuau unele proceduri chirurgicale ginecologice cum ar fi perforaţii şi erupţii ale uterului, nasteri anormale şi extracţii anormale a fătului sau placenta. Interesant în Cerrahiyyetu'l-Haniyye, găsim ilustraţii în formele de miniaturi indicând chirurgi de sex feminin. Acesta poate fi, prin urmare, speculat că acestea reflectă recunoaşterea timpurie (secolul 15) de chirurgi de sex feminin si cunoasterea lor a bolilor pediatrice neurochirurgicale.
Atitudinile faţă de femei în istoria medicinei reflectă opinia generală că societatea nu a acceptat femei medici în acea perioada. Este interesant faptul că în tratatul de Serefeddin Sabuncuoglu găsim o vedere deschisă la minte fata de femei, inclusiv practicieni de sex feminin în domeniul complex al chirurgiei.