marți, 21 iunie 2011

Cum i s-a pogorat revelatia Trimisului Lui Allah - Profetului Muhammad (Allah fie multumit de el ) -

1. Al-Bukhari a relatat, preluând de la ‘A’isa - sotia Profetului - care a zis:
“Prima revelatie cu care a început Trimisul lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! - a fost vedenia si orice vedenie care i se arãta venea asemenea revãrsatului zorilor”.
2. Dupã aceea, i-a fost trimis lui arhanghelul Gavriil, fãrã sã-l fi cunoscut
anterior. Aceasta s-a întâmplat când se afla în pestera Hira si-L adora pe Allah si reflecta asupra mãretiei puterii Sale, cu putin timp înaintea mesajului. Acesta l-a zgâltâit de trei ori, zicându-i: “Citeste!”. Iar trimisul Muhammed i-a rãspuns: “Dar eu nu stiu sã citesc”.
si i-a zis lui din nou: “Citeste în numele Domnului Tãu care a creat...” (Relatat de Bukhari si Muslim.)
3. Apoi revelatia s-a întrerupt pentru câteva zile si aceasta a avut o mare înrâurire asupra lui. Întreruperea aceasta i-a vestit Trimisului cã prima întâmplare nu s-a datorat exercitiului spiritual pe care îl practica în pestera Hira, ci fusese alegerea divinã.
4. Apoi, în vreme ce mergea pe una dintre cãrãrile din Mekka, revelatia a venit la el pe neasteptate. si a zis Trimisul lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! -: “În vreme ce mergeam eu pe drum, am auzit un glas venind din cer. Am ridicat ochii si l-am vãzut pe arhanghelul care venise la mine în pestera Hira, stând pe un tron între cer si pãmânt. M-am speriat de el si m-am întors [acasã], zicând: “Înveliti-mã, acoperiti-mã pe mine!” Atunci a revelat Allah Preaînaltul: “O, tu cel acoperit! / Ridicãte si îndeamnã! / Pe Domnul tãu preamãreste-L, / Vesmintele tale curãteste-le / si de nelegiuire stai departe” (74 : 1-5). si dupã aceea, revelatia s-a succedat. (Relatat de Al-Bukhari si de Muslim.)
5. Revelatia a continuat dupã aceea relativ linistit. Iatã cum a descris-o Trimisul însusi. În Sahih de Al-Bukhari se spune, preluându-se de la ‘A’isa - sotia Profetului - cã Al-Haris bin Hisam l-a întrebat pe Trimisul lui Allah - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! -, zicând:
“O, Trimis al lui Allah, cum vine revelatia la tine?” Iar Trimisul - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! - i-a rãspuns:
“Uneori vine ca zãngãnitul puternic de clopot si aceasta este cea mai grea pentru mine, însã nu mã lasã fãrã sã fi înteles ceea ce a fost transmis, alteori mi se înfãtiseazã îngerul, luând chipul unui bãrbat, si-mi vorbeste, iar eu pricep ce spune”.
Din ceea ce spune Trimisul - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! - reiese faptul cã revelatia îi era insuflatã în inimã, iar el întelegea ceea ce i se spunea.
S-a relatat cã însotitorii Profetului auzeau revelatia când cobora peste profetul Muhammed, asemenea zumzetului albinelor.
6. ‘A’isa ne-a descris nouã starea trimisului Muhammed, atunci când primea
revelatia:
“L-am vãzut când îi era trimisã revelatia, într-o zi friguroasã, iar de pe frunte i se prelingeau broboane de sudoare”. (Relatat de Al-Bukhari si de Muslim.)
Înainte de a încheia acest capitol dorim sã mai atragem atentia asupra faptului cã profetul Muhammed - Allah sã-l binecuvânteze si sã-l miluiascã! - când a vorbit a folosit trei metode diferite care dovedesc profetia sa, în vreme ce oamenii recurg doar la o singurã metodã a vorbirii. Aceste trei metode - fiecare dintre ele fiind independentã - sunt: stilul coranic, hadisul sacru si hadisul profetic.
Stilul coranic, altfel spus Coranul, reprezintã cuvântul lui Allah - ca rostire, ca formã, ca sens si ca structurã - pe care l-a coborât Gavriil în inima profetului Muhammed, care la rândul sãu l-a transmis oamenilor în chip de Coran, adicã vorbele lui Allah Preaslãvitul, fãrã ca nici Gavriil, nici Muhammed sã intervinã în ele.
Hadisul sacru reprezintã cuvântul lui Allah numai ca sens. Allah Preaslãvitul îi dã lui Gavriil ideea hadis-ului sacru, iar Gavriil alege cuvintele cu care exprimã acest sens trimis de Allah Preaslãvitul, iar profetul Muhammed îl ia de la Gavriil si-l transmite oamenilor.
Hadisul profetic reprezintã tot cuvântul lui Allah, al cãrui sens îl trimite lui
Gavriil, iar Gavriil, la rândul sãu, îl transmite profetului Muhammed, pentru ca el sã-l îmbrace în vesmânt sonor. Cu alte cuvinte, profetul alege vorbele prin care exprimã sensul respectiv, în stilul sãu propriu.
Deci este vorba de trei metode diferite de a da veSmânt sonor cuvântului lui Allah.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu